Zilele acestea, spațiul public din Ilfov și întreaga țară este inundat de afirmații despre piața de capital, venite de la politicieni cu CV-uri neclare și diplome obținute fie în grabă, fie de la universități private slab cotate. Mulți dintre aceștia vorbesc despre listarea companiilor de stat și despre controlul statului asupra acestora, însă fără a înțelege diferențele fundamentale dintre termenii economici.
Este important să clarificăm câteva aspecte simple despre bursă, pentru cei care confundă termenii și pentru a evita dezinformarea. În primul rând, cel mai mare capitalist al României a fost, de fapt, Ion Iliescu, care a pus bazele pieței de capital românești în timpul mandatului său. Bursa de Valori București a fost reînființată în 1995, iar prima ședință de tranzacționare a avut loc pe 20 noiembrie același an, în timpul primului mandat al lui Iliescu. În același timp, în 1996, a fost lansată și platforma RASDAQ, destinată companiilor mici, odată cu privatizarea în masă prin cuponiada.
Ce înseamnă, de fapt, listarea la bursă și controlul statului?
Mulți politicieni și lideri de opinie confundă listarea companiilor de stat cu pierderea controlului asupra acestora. În realitate, listarea pe bursă nu înseamnă neapărat privatizare sau cedare totală a controlului. Statul român deține în prezent 80% din Hidroelectrica, 70% din Romgaz și 82,5% din Nuclearelectrica, prin Ministerul Energiei. O vânzare de 5-10% din aceste pachete ar aduce bani la buget, fără a afecta controlul majoritar, iar compania ar continua să plătească dividende.
- Listarea la bursă nu înseamnă pierderea controlului statului.
- Statul român deține majoritatea acțiunilor în companiile de stat.
- Vânzarea unor pachete minoritare aduce venituri la buget, fără a transfera controlul.
- Investitorii pot fi atât statul, cât și cetățenii, prin fondurile de pensii private.
Ce se intenționează, de fapt, în privința companiilor de stat?
Conform raportului vice-premierului, propunerea concretă vizează vânzarea unor pachete minoritare, nu privatizarea controlului. Primele trei tranzacții prioritare includ un pachet de 5-10% din Hidroelectrica, 5-7% din Romgaz și un IPO pentru CEC Bank, operațiuni care pot genera venituri de 3-8 miliarde de lei la buget. Aceasta înseamnă, de fapt, o ofertă secundară, similară cu alte operațiuni de pe piața de capital.
Este esențial să înțelegem că aceste acțiuni nu implică cedarea controlului asupra companiilor, ci doar vânzarea unor pachete minoritare pentru a atrage fonduri și a stimula economia. Participanții la aceste tranzacții nu sunt doar statul, ci și cetățenii, prin fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, care contribuie lunar la economiile de pensii.
Astfel, clarificarea acestor termeni devine crucială pentru o dezbatere sănătoasă și informată despre economia României și despre rolul pieței de capital în dezvoltarea țării noastre.
Știri din rețea: Vaslui Expres · Dolj Expres · Suceava Expres