Sursă: Hotnews.ro
Ilie Bolojan, liderul PNL și premierul interimar, a anunțat sâmbătă că deficitul bugetar al României s-a redus cu peste 40% în primele 5 luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această scădere semnificativă indică o direcție bună în gestionarea finanțelor publice.
Potrivit declarației sale, deficitul a ajuns la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde în perioada similară a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei reprezintă prima corecție serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut peste nivelul resurselor generate. Bolojan a subliniat că această evoluție arată că statul începe să cheltuiască mai aproape de posibilitățile sale reale.
Ilie Bolojan vorbește despre corecția deficitului și riscurile revenirii
Premierul interimar a comparat reducerea deficitului cu tratarea unei boli. El a explicat că, în procesul de recuperare, uneori poate fi mai greu la început, însă această etapă este esențială pentru sănătatea economică a țării. Bolojan a avertizat însă că „boala se poate întoarce”, dacă nu se evită anumite riscuri.
- populismul
- clientelismul
- risipa bugetară
El a precizat că, dacă se evită aceste capcane, în următorii ani România va putea direcționa resursele spre dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune. Liderul PNL a adăugat că menținerea unei sănătăți financiare solide este crucială pentru evitarea recidivei problemelor economice.
Contextul politic și negocierile pentru guvernul de la București
Declarațiile lui Bolojan apar într-un context politic tensionat, în care negocierile pentru formarea noului guvern continuă. PSD propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin candidatul eurodeputatului Ilie Siegfried Mureșan. Discuțiile, conduse de președintele Nicușor Dan, au fost marcate de impas, fără un acord clar în urma întâlnirii de vineri de la Palatul Cotroceni.
Ilie Bolojan a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în această perioadă dificilă și a subliniat importanța menținerii disciplinei fiscale pentru viitorul țării. El a avertizat că, dacă nu se păstrează această direcție, riscurile revenirii problemelor financiare pot fi reale.
Astfel, reducerea deficitului bugetar în 2026 reprezintă un semn de speranță, dar și un avertisment pentru autorități și politicieni, pentru a evita capcanele populismului și risipa, care pot readuce țara în criză.