Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență, din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
El a precizat că a primit în seara precedentă evaluarea oficială a Comisiei Europene privind această cerere. Potrivit ministrului, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, însă va pierde aproape jumătate de miliard din cauza reformelor întârziate și incomplete.
Cererea de plată a fost depusă în data de 15 decembrie 2023, moment în care reformele trebuie să fi fost deja implementate corect, conform termenelor stabilite. În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, din cauza faptului că mai multe jaloane nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane importante au rămas nerezolvate, a explicat Pîslaru.
Care sunt principalele reforme afectate de decizia UE?
Ministrul a menționat că cele mai importante sume pierdute sunt legate de reformele pensiilor speciale, guvernanța companiilor de stat și sectorul energetic. În cazul pensiilor speciale, România a recuperat 166 de milioane de euro dintre cele 231 suspendate inițial, după șase amânări la Curtea Constituțională.
- Reforma pensiilor speciale: 166 milioane euro recuperate din 231 suspendate
- Guvernanța companiilor de stat: 132 milioane euro recuperate
- Sectorul energiei: 48 milioane euro recuperate, dar pierdere de 180 milioane euro
- Transporturi (CNAIR, CFR, Metrorex): 4,5 milioane euro recuperate, dar pierdere de 15,4 milioane euro
Impactul deciziei și reacțiile oficiale
Decizia Comisiei Europene are un impact semnificativ asupra fondurilor alocate României în cadrul PNRR, punând în pericol implementarea unor proiecte majore. Oficialii români consideră că această pierdere se datorează, în principal, faptului că reformele au fost amânate sau blocate de politicieni, care au preferat să păstreze privilegii și să numească în funcții persoane apropiate.
Dragoș Pîslaru a criticat dur modul în care au fost gestionate reformele, acuzând politicienii de corupție și de blocarea modernizării țării. El a subliniat că pentru a evita astfel de situații, este nevoie de o reformă profundă în conducerea companiilor de stat și de o selecție profesională a managementului.
Reacțiile oficiale indică faptul că autoritățile române vor analiza în continuare pașii următori pentru a gestiona această pierdere și pentru a relua reformele necesare. În același timp, se așteaptă ca Bruxelles-ul să monitorizeze îndeaproape implementarea jaloanelor rămase, pentru a evita alte suspendări de fonduri în viitor.
Astfel, decizia finală a Comisiei Europene evidențiază dificultățile întâmpinate de România în procesul de reformare și modernizare, dar și necesitatea unor măsuri urgente pentru a recupera încrederea și fondurile europene.