Deficitul bugetar al României a scăzut la 2,34% din PIB în primele șapte luni, dar datoria publică a crescut cu 26,5%

Radu Constantinescu

31 august 2026⏱ 2 min citire

România a încheiat primele șapte luni ale anului cu un deficit bugetar de 48,08 miliarde de lei, echivalent cu 2,34% din PIB, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această reducere față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 76,44 miliarde de lei, reflectă o gestionare mai echilibrată a finanțelor publice.

Citește și: Consiliul de Administrație al BNR se reunește joi pentru decizii de politică monetară după recordurile euro față de leu

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, atingând 214,32 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei. În special, încasările din TVA au crescut cu 26,5%, contribuind semnificativ la creșterea veniturilor totale. În același timp, cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,1%, fiind cea mai importantă ajustare în cheltuieli.

Ce impact are reducerea deficitului bugetar?

Reducerea deficitului bugetar la 2,34% din PIB indică o gestionare responsabilă a resurselor, susține ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. În plus, plățile din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 60%, ajungând la 60% din totalul estimat pentru acest an, ceea ce sprijină finanțarea proiectelor de dezvoltare.

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, în special din TVA (+26,5%)
Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,1%
Costul datoriei publice a urcat cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei
Investițiile au crescut cu aproape 24%, atingând 76,51 miliarde de lei
Plățile din fonduri europene au avansat cu peste 60%

De ce crește costul datoriei publice?

Costul datoriei publice a crescut cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei, ceea ce indică o creștere a cheltuielilor cu dobânzile. Această tendință reflectă atât majorarea ratelor de interes, cât și o politică de finanțare mai costisitoare pentru acoperirea deficitului, în condițiile în care economiile făcute la cheltuielile de personal sunt parțial erodate de costurile mai mari ale împrumuturilor.

În ciuda reducerii deficitului, creșterea costurilor de finanțare a arătat că eforturile de echilibrare fiscală trebuie susținute și în următoarele trimestre pentru a evita presiuni suplimentare asupra bugetului național.