Sursă: Mediafax.ro
România își organizează următoarea etapă de finanțare a proiectelor strategice, în contextul încheierii apropiate a PNRR. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că Executivul va valorifica parteneriatele public-private (PPP) pentru a atrage investiții în cele mai importante proiecte ale țării.
Evenimentul a avut loc miercuri, 5 august 2026, iar oficialul a precizat că a fost operaționalizat Comitetul Interministerial pentru Proiectele în Parteneriat Public-Privat (CI3P). Acesta reunește nouă ministere și Secretariatul General al Guvernului pentru a coordona selectarea, pregătirea și monitorizarea proiectelor PPP.
Ce înseamnă pentru România noile surse de finanțare după PNRR?
Ministrul Nazare a explicat că, odată cu finalizarea PNRR și intrarea în ultima etapă a finanțării europene, România trebuie să devină mai creativă și mai competitivă în atragerea fondurilor. În acest sens, a fost anunțată lansarea Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru PPP, cu o alocare de până la 25 de milioane de euro.
- CI3P va identifica proiectele strategice eligibile pentru PPP
- va asigura coerența legislativă și colaborarea între instituții
- va promova mecanisme moderne de finanțare și cofinanțare
- va construi un portofoliu național de investiții pregătite pentru capital privat
- va facilita dialogul cu Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale
Care sunt avantajele și riscurile parteneriatelor public-private pentru România?
Alexandru Nazare a subliniat că proiectele PPP trebuie să demonstreze eficiență economică și suportabilitate bugetară, evitând transferul netransparent al obligațiilor. Mecanismul va asigura acces la tehnologie, inovație și management performant, dar numai dacă proiectele sunt eligibile din punct de vedere economic și bugetar.
Experiența altor state europene precum Grecia, Croația sau Polonia arată că parteneriatele public-private pot genera investiții private de sute de miliarde de euro, contribuind semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale.
În concluzie, România se pregătește să utilizeze aceste mecanisme moderne pentru a susține creșterea economică și modernizarea infrastructurii, în condițiile în care fondurile europene devin tot mai limitate.
