Președintele INS afirmă că criza demografică nu va fi rezolvată prin natalitate

Sursă: Hotnews.ro

Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a transmis că România nu va putea ieși din criza demografică doar prin creșterea natalității. În cadrul evenimentului 'Populația în cifre, viitorul în perspectivă', desfășurat în București, el a subliniat că politicile publice trebuie să fie ajustate la realitatea declinului demografic, nu să se bazeze pe speranța unei redresări miraculoase.

Citește și: Consiliul de Administrație al BNR se reunește joi pentru decizii de politică monetară după recordurile euro față de leu

Potrivit datelor Eurostat, între 2005 și 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a vârstei mediane din Uniunea Europeană, de 8,6 ani, depășind Portugalia și Grecia, cu o medie de 44,9 ani la nivel european. Andrei a explicat că această schimbare de atitudine în privința demografiei face ca declinul să nu mai fie o ipoteză de proiectat, ci un parametru de bază pentru elaborarea politicilor publice.

Impactul indicatorilor demografici asupra politicilor publice

Șeful INS a evidențiat că, pentru menținerea populației pe cale naturală, rata totală de fertilitate trebuie să fie de 2,1 copii pe femeie, însă în România a ajuns la 1,39 în 2024. În plus, vârsta medie a femeii la prima naștere a depășit 27 de ani, ceea ce face anticiparea unei redresări dificilă. La nivel european, doar șase state au raportat, în 2023, un spor natural pozitiv, însă și acolo tendința s-a inversat în 2025, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial.

Andrei citează lucrarea demografului francez Thibault Prébay, care afirmă că dezechilibrele demografice se acumulează lent și sunt printre cele mai predictibile fenomene sociale. În acest context, speranța unei reveniri semnificative a natalității este considerată utopică, iar prioritatea devine adaptarea sistemelor sociale și economice la o populație în declin.

În încheiere, președintele INS subliniază că statistica oficială nu este doar un instrument de diagnoză, ci un bun public fundamental pentru democrație și bună guvernanță, mai ales în perioade de dezinformare. Acest lucru implică resurse, investiții tehnologice și garantarea independenței profesionale a instituției.