Țările care riscă falimentul dacă diaspora nu mai trimite bani acasă

Sursă: Hotnews.ro

În 2025, sumele trimise de imigranți în țările lor au atins peste 860 de miliarde de dolari, conform datelor oficiale. India primește cea mai mare parte, cu 125 de miliarde de dolari, iar aceste remitențe reprezintă o sursă vitală pentru economiile în curs de dezvoltare.

Citește și: Consiliul de Administrație al BNR se reunește joi pentru decizii de politică monetară după recordurile euro față de leu

Creșterea remitențelor a fost de aproape 4% față de anul precedent, depășind ritmul de creștere al PIB-ului global. Pentru multe state, aceste fonduri echivalează între 10 și 30% din PIB, fiind esențiale pentru finanțarea bugetelor și echilibrarea deficitului comercial.

Care sunt cele mai dependente țări de remitențe?

Unele țări depind în proporții foarte mari de banii trimiși de cetățenii lor din străinătate. Tadjikistan, de exemplu, are remitențe care reprezintă 45% din PIB, urmat de Tonga cu 38%, Nicaragua cu 27%, Liban cu 27% și Samoa cu 26%.

• Țările cu cele mai mari dependențe de remitențe au nevoie de aceste fonduri pentru finanțarea contului curent și acoperirea deficitului fiscal.
• Egiptul primește remitențe de circa trei ori mai mari decât veniturile din Canalul Suez.
• Sri Lanka are remitențe care depășesc de peste patru ori exporturile de ceai ale țării.
• Marocul are remitențe aproape egale cu veniturile din turism.

Ce se întâmplă dacă fluxurile se opresc?

În perioadele de criză, remitențele devin un sprijin financiar esențial pentru familii și economii. În cazul unor opriri bruste ale acestor transferuri, țările dependente pot intra în crize severe, cu riscul de faliment economic.

Statele Unite și țările din Golf sunt principalele surse de remitențe, iar în unele cazuri, proporția lucrătorilor migranți din aceste regiuni depășește 70% din populație. În perioade de dificultate, sumele trimise de muncitori măresc de obicei, fiind un mecanism de sprijin pentru economiile vulnerabile.

Astfel, dacă fluxurile de bani se vor opri, multe state vor fi nevoite să găsească soluții alternative pentru finanțare, iar riscul de criză economică va crește semnificativ. Dependenta excesivă de remitențe poate duce la destabilizare dacă aceste fonduri dispar brusc.