Sursă: Mediafax.ro
Jurnalista Emilia Șercan a câștigat, pe fond, procesul cu Adrian Cioroianu, după ce acesta a fost trimis în judecată pentru divulgare de informații secrete sau nepublice în legătură cu verificarea tezei de doctorat a lui Mircea Geoană, la acea vreme candidat la Președinția României.
Decizia Tribunalului București a fost pronunțată în data de 29 iunie 2026, fiind una definitivă pentru partea civilă. În hotărâre, instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de Adrian Cioroianu pentru infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, și a aplicat o sancțiune de avertisment.
Tribunalul a admis acțiunea civilă formulată de Emilia Șercan și a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu Biblioteca Națională a României, la plata unei sume de 5.000 de lei cu titlu de daune morale. De asemenea, s-au stabilit cheltuieli judiciare în valoare de 1.200 de lei, dintre care 800 de lei reprezintă suma aferentă urmăririi penale, și 12.638 de lei pentru cheltuieli judiciare, inclusiv onorariu de avocat.
Decizia Tribunalului București în cazul Emilia Șercan
Tribunalul a motivat hotărârea prin faptul că Adrian Cioroianu a fost trimis în judecată pentru divulgare de informații secrete sau nepublice, în contextul verificării tezei de doctorat a lui Mircea Geoană. În hotărâre se precizează că, în baza art.396 alin.3 C.p.p., s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, iar instanța a stabilit și o sancțiune de avertisment.
- Adrian Cioroianu a fost trimis în judecată pentru divulgare de informații secrete
- Decizia a fost pronunțată în 29 iunie 2026
- Tribunalul a stabilit daune morale de 5.000 lei
- S-au acordat cheltuieli judiciare în valoare de peste 12.600 lei
- Hotărârea este definitivă pentru partea civilă
Reacția jurnalistei Emilia Șercan a fost una publică, pe contul său de socializare, unde a mulțumit instanței pentru decizie și a subliniat importanța protejării informațiilor de interes public în fața abuzurilor.
Procesul a atras atenția asupra importanței respectării dreptului la viață privată și a secretului de serviciu, în contextul verificărilor academice și al dezvăluirilor publice legate de personalități politice și academice.
În continuare, cazul rămâne un exemplu despre modul în care justiția română gestionează situațiile de divulgare de informații sensibile, în contextul libertății presei și al drepturilor individuale.