În vara anului 1916, inspectorul școlar N. Nicolaescu a publicat un raport privind starea învățământului primar în județele Ilfov și Vlașca.
Conform documentului, abecedarul se termina în doi ani, iar majoritatea elevilor rămâneau în clasele I timp de doi ani, ceea ce ducea la obținerea unui certificat de învățământ primar la o vârstă înaintată. Aceasta explica nerăbdarea părinților de a-și scoate copiii, în special fetele, din școală înainte de finalizarea cursurilor.
Citește și: Podul Opera din București va fi reabilitat după expertiza tehnică
În primul an al clasei I, elevii nu participau în mod regulat la lecțiile de calcul, intuiție sau religie. Învățătorii preferau să-i lase pe copii să învețe citirea singuri, din arătările celor mai mari sau din abecedar, iar exercițiile de scriere și vorbire rămâneau aproape necunoscute pentru elevi.
De asemenea, citirea era neglijată, fiind redusă la o activitate mecanică, fără explicații asupra cuvintelor sau expresiilor. Recitarea poeziilor se făcea rapid, fără expresivitate, iar la examene, elevii recitau după cum doreau, fără o evaluare reală a cunoștințelor.
Contextul educației în 1916 în județele Ilfov și Vlașca
Raportul subliniază că sistemul de învățământ primar avea nevoie de reforme pentru a îmbunătăți calitatea și durata studiilor. În acea perioadă, mulți părinți preferau să-și retragă copiii din școală pentru a-i pregăti pentru muncă, ceea ce influența negativ procesul educațional.