Un studiu recent realizat pentru Parlamentul European evidențiază impactul poluării cu particule fine asupra sănătății în Uniunea Europeană, inclusiv în România. În 2023, București-Ilfov a avut cea mai ridicată concentrație medie de PM2.5 dintre regiunile analizate, cu 16,2 micrograme pe metru cub.
Studiul arată că, în ciuda scăderii mortalității asociate expunerii la PM2.5 cu 57% față de 2005, aproximativ 182.000 de decese premature și 1,9 milioane de ani de viață pierduți au fost atribuite acestei poluări în UE în 2023. În plus, 136 de decese la 100.000 de locuitori au fost raportate în România, fiind a doua cea mai mare rată după Bulgaria.
Citește și: Tramvaiul 5 și un autoturism s-au ciocnit pe Barbu Văcărescu
Impactul concentrației de PM2.5 și limitele europene
Studiul indică faptul că 210 din cele 234 de regiuni analizate depășeau recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de 5 µg/m³ pentru PM2.5, iar 56 depășeau chiar limita europeană de 10 µg/m³ pentru 2030. Chiar dacă se va respecta această limită, cercetătorii estimează că ar putea fi evitabile între 60.000 și 70.000 de decese premature anual, deoarece standardul european rămâne de două ori mai permisiv decât recomandarea OMS.
Autorii studiului recomandă măsuri pentru reducerea emisiilor de amoniac din agricultură, impunerea unor standarde pentru sobele și centralele pe lemne din gospodării și implicarea autorităților sanitare în planurile de reducere a poluării aerului. Se urmărește o traiectorie către valori de 7,5 µg/m³ în 2035 și 5 µg/m³ în 2040.
Studiul, intitulat „Health effects of fine particles”, a sintetizat date din 198 de review-uri și meta-analize, și a concluzionat că nu există un nivel sigur de expunere la PM2.5. Efectele asupra sănătății apar chiar și la concentrații inferioare limitelor legale europene și recomandărilor OMS, fiind asociate cu boli cardiovasculare, respiratorii, cancer pulmonar, diabet și probleme cognitive.