O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest sentiment are un impact negativ asupra alegerilor politice și asupra democrației. Ea a oferit un interviu pentru publicația HotNews, explicând modul în care ranchiuna devine o otravă socială.

Fleury a declarat că ranchiuna nu trebuie subestimată și că nu reprezintă doar o patologie minoră. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Este o otravă care ne afectează profund”, a spus ea. Potrivit psihanalistei, nedreptățile socio-economice pot declanșa resentimentul, însă acesta nu este întotdeauna justificat, fiind adesea o construcție a fantasmelor și delirurilor interpretative.

Ce înseamnă resentimentul și cum se manifestă în societate?

Fleury explică că resentimentul este o ruminație toxică, o stare de frustrare continuă, care rămâne în interiorul individului. „Este ca o fierbere toxică în interiorul nostru”, spune ea, citând filozoful german Max Scheler. Resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și de sublimare, nu ca o traducere a suferinței reale, ci ca o construcție psihică a fantasmelor.

• Resentimentul poate porni de la suferințe reale, dar uneori se dezvoltă și fără o cauză obiectivă clară.
• Este o otravă care se menține în interior și influențează modul în care percepem lumea.
• Blochează capacitatea de a vedea diversitatea și frumusețea în societate.

Impactul resentimentului asupra gândirii și acțiunii individuale

Potrivit Fleury, persoanele blocate în această stare de resentiment se deresponsabilizează și se percep exclusiv ca victime. „Se esențializează pe sine, considerând că tot ce li se întâmplă este justificat din perspectiva victimelor”, explică ea. Această stare duce la un cerc vicios, în care individul nu mai are capacitatea de a influența realitatea sau de a acționa constructiv.

Specialista susține că această mentalitate afectează nu doar relațiile personale, ci și procesul democratic, deoarece oamenii ranchiunoși pot ajunge să voteze politicieni „alienați”, care le exploatează resentimentele pentru propriul avantaj.

În concluzie, Fleury avertizează că societatea trebuie să conștientizeze pericolul resentimentului și să găsească resurse pentru a-l combate, pentru a proteja democrația și diversitatea socială.