O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest lucru influențează alegerea liderilor politici. Într-un interviu pentru HotNews, ea avertizează asupra pericolului ca resentimentul să devină o otravă socială ce poate duce la votul pentru politicieni „alienați”.

Fleury explică că resentimentul nu trebuie subestimat, fiind o formă de ruminație toxică, care se formează pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare. Potrivit ei, această stare nu reprezintă doar o reacție la nedreptățile sociale, ci o construcție psihică, un delir interpretativ, ce menține individul într-o poziție de victimă permanentă.

În discuția cu HotNews, autoarea subliniază că oamenii ranchiunoși se blochează în această stare, devenind deresponsabilizați și esențiali pentru propria identitate în rolul de victimă. Aceasta le afectează gândirea, relațiile și capacitatea de a acționa, deoarece se concentrează pe justificarea suferinței și pe respingerea responsabilității.

Ce înseamnă resentimentul și cum afectează societatea?

Fleury definește resentimentul ca fiind o ruminație continuă, toxică, care se manifestă ca o otravă în interiorul nostru. Ea explică că această stare apare pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare, fiind o construcție psihică ce nu trebuie confundată cu suferința reală cauzată de nedreptăți.

• Resentimentul se formează dintr-un deficit de simbolizare și sublimare
• Este o ruminație toxică, o otravă interioră
• Poate apărea chiar și fără o suferință reală
• Blochează capacitatea de a acționa și de a gândi rațional
• Dezumanizează și radicalizează opiniile

Resurse pentru protejarea democrației și combaterea resentimentului

Autoarea vorbește despre necesitatea de a dezvolta resurse interne pentru a combate această stare și pentru a proteja valorile democratice. În opinia sa, educația, dialogul și exprimarea sinceră a emoțiilor pot ajuta la reducerea resentimentului și la promovarea unei societăți mai echilibrate.

Reacțiile oficiale și sociale trebuie să fie orientate spre înțelegere și incluziune, pentru a evita ca resentimentul să devină motorul votului pentru lideri „alienați”. În acest mod, se poate preveni radicalizarea și se poate menține stabilitatea democratică în societate.

Cynthia Fleury avertizează că, dacă nu se acționează, această stare de resentiment poate duce la polarizare și instabilitate socială, afectând însăși fundamentul democrației în România și în întreaga lume.