O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest lucru influențează deciziile politice, inclusiv alegerea liderilor „alienați”. Ea a oferit un interviu pentru publicul HotNews, explicând mecanismele resentimentului și impactul său asupra societății.

Filosofa și psihanalista susține că ranchiuna este o otravă care ne afectează profund, iar resentimentul nu trebuie subestimat. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Nu este doar un flagel micuț sau o patologie minoră”, a spus Fleury. Ea explică că nedreptățile socio-economice pot declanșa resentimentul, dar nu sunt singurele motive. „Nedreptățile sociale le dau celor ranchiunoși un motiv de a se exprima, dar adevărul este că această frustrare poate porni și din alte surse.”

Ce înseamnă resentimentul și cum se manifestă în societate?

Fleury definește resentimentul ca fiind o ruminație continuă, toxică, care se manifestă ca o fierbere internă. „Max Scheler spune că resentimentul este ca o otravă în interiorul nostru”, a explicat ea. Resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare, nu ca o traducere a suferinței reale, ci ca o construcție fantasmatică, interpretativă, în psihanaliză.

• Resentimentul poate porni de la o suferință reală, dar nu este neapărat legat de aceasta
• Poate exista suferință fără resentiment
• Poate exista resentiment fără o suferință obiectivă
• Este o otravă care se menține în interior și afectează gândirea
• Blochează capacitatea de a vedea diversitatea și frumusețea lumii

Ce se întâmplă cu un individ blocat în resentiment?

Fleury explică că persoanele care intră în această buclă de ruminație resentimentară se deresponsabilizează și se „esențializează”, considerând că totul se justifică din perspectiva victimei. Astfel, ele devin incapabile să acționeze și să influențeze realitatea, fiind prizonieri ai propriului cerc interior.

Această stare de blocaj afectează relațiile și modul în care individul percepe lumea, menținându-l într-o poziție de victimă perpetuă. În opinia psihanalistei, această atitudine poate duce la o polarizare a societății și la voturi pentru lideri „alienați”, care profită de această stare de frustrare și deziluzie.

Fleury subliniază că pentru a proteja democrația și a evita această spirală distructivă, trebuie să ne folosim de resursele interioare și să învățăm să gestionăm frustrarea, să ne simbolizăm și să sublimăm nedreptățile. În final, ea atrage atenția că societatea trebuie să învețe să nu mai menajeze ranchiunoșii, ci să-i ajute să-și depășească resentimentul pentru a construi un viitor mai sănătos.