Sursă: Mediafax.ro
O descoperire istorică a fost anunțată joi de cercetători internaționali: pentru prima dată, inteligența artificială a permis citirea completă a unui papirus de la Herculaneum, un manuscris carbonizat în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr.
Citește și: Un simptom al cancerului pe care nu trebuie să-l ignori niciodată, avertizează medicii
Manuscrisul, descoperit în orașul roman Herculaneum, nu a putut fi citit timp de aproape două milenii din cauza fragilității sale. Soluția a fost găsită în combinarea scanărilor de înaltă rezoluție cu algoritmi avansați de inteligență artificială, care au permis „desfășurarea virtuală” a manuscriselor și identificarea cernelii invizibile cu ochiul liber.
Proiectul Vesuvius Challenge, inițiativa dedicată accelerării cercetărilor asupra textelor carbonizate, a anunțat că va publica online toate datele, codurile și modelele folosite pentru citire. De asemenea, a oferit un premiu de un milion de dolari pentru prima echipă care va reuși să descifreze complet un alt sul nedescifrat.
Descoperiri majore în arheologie cu ajutorul inteligenței artificiale
Printre rezultatele prezentate se numără recuperarea a 70 de coloane din lucrarea „Despre vicii, Cartea I”, atribuită filosofului epicurian Filodem. Cercetătorii au reușit să obțină aproximativ 1,5 metri de text lizibil din cel mai vechi sul de la Herculaneum, datat între anii 300–200 î.Hr., axat pe etică, arte și comportamentul uman.
- Au scanat aproximativ 45 de suluri, iar peste 600 rămân încă nedeschise
- Zone extinse ale vilei unde au fost descoperite manuscrisele nu au fost încă excavate
- Tehnologia permite desfășurarea virtuală completă a manuscriselor în doar 24 de ore
- Până acum, au fost recuperate aproximativ 140 de coloane noi de text
Impactul tehnologiei asupra cercetării arheologice
Federica Nicolardi, părerea principală a proiectului, a subliniat caracterul revoluționar al noilor tehnologii, care elimină dilema dintre conservare și citire. Până în prezent, cercetătorii au scanat aproximativ 45 de suluri, iar peste 600 rămân încă nedeschise, lăsând deschisă posibilitatea unor noi descoperiri.
Progresele recente permit desfășurarea virtuală completă a manuscriselor, obținând în doar 24 de ore o cantitate semnificativă de text nou. Aceste tehnologii revoluționează modul în care se pot studia documentele extrem de fragile, fără a le deteriora fizic.
În concluzie, utilizarea inteligenței artificiale în arheologie deschide noi perspective pentru descifrarea și conservarea patrimoniului istoric, iar cercetările continuă pentru a descoperit și alte manuscrise ascunse în zone încă neexplorate ale siturilor arheologice.