Sursă: Mediafax.ro

Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată joi în cauza «Lin II» nu modifică fundamental modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale. În analiza sa pentru publicația Ilfov Expres, Briciu explică că această hotărâre consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi contestate. El consideră că situația nu se schimbă semnificativ, deoarece dreptul câștigat pentru persoanele aflate în această situație pare să fie deja consolidat.

Potrivit președintelui UNBR, decizia CJUE precizează explicit că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției. În plus, acesta subliniază că hotărârile definitive nu pot fi afectate ulterior, indiferent de interpretările care pot apărea în alte contexte. În același timp, Briciu adaugă că efectele hotărârii sunt mai puțin clare în cazul proceselor care nu au fost încă soluționate definitiv, deoarece nu rezultă din comunicatul CJUE că instanțele ar trebui să renunțe automat la hotărârile pronunțate anterior de Înalta Curte în 2022.

Impactul deciziei CJUE asupra legislației penale din România

Președintele UNBR explică că principiul legii penale mai favorabile rămâne esențial în interpretarea deciziei. Acesta amintește că, potrivit Constituției, tratatele internaționale prevalează în caz de conflict doar dacă legislația internă nu oferă un standard mai favorabil. În cazul legii penale, principiul mitior lex, adică aplicarea retroactivă a legii mai favorabile, este o obligație constituțională, nu o opțiune a instanțelor.

• Decizia CJUE consolidează autoritatea de lucru judecat
• Hotărârile definitive nu pot fi contestate ulterior
• Efectele asupra proceselor în curs rămân neclare
• Principiul legii penale mai favorabile trebuie respectat
• Constituția prevede prioritatea tratatelor internaționale doar dacă nu contrazic legislația internă

Traian Briciu subliniază că, din punctul său de vedere, decizia nu anulează teza stabilită de Înalta Curte în 2022, conform căreia legea penală mai favorabilă trebuie aplicată retroactiv. El consideră că această interpretare constituțională trebuie să rămână în vigoare, chiar dacă hotărârea CJUE aduce clarificări în privința autorității de lucru judecat.

În concluzie, decizia CJUE întărește principiul finalității hotărârilor judecătorești în materie penală, dar nu schimbă radical modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția, susține Traian Briciu.